„În legătură cu lucrarea «Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI», vă transmit atașat Raportul de originalitate privind lucrarea. Raportul evidențiază în conținutul său elemente care pot fi considerate ca fiind plagiat. Însumând aceste elemente se poate observa că procentul de pasaje din lucrare susceptibil a fi considerat ca fiind plagiat este de 2 la sută, situându-se deci într-o limită acceptabilă”, susține George Copos, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, vineri seară.
Documentul atașat, transmis de Copos, care conține „Raportul de originalitate privind lucrarea”, este de fapt o analiză făcută cu un software, plagiarism-detector.com.
Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software vineri, la ora 11.15, de către Gheorghe Orzan. Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporție de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) și lefo.ro (0,7%).
George Copos a avut, vineri, prima reacție în scandalul creat după ce jurnalistul Cătălin Parfene a susținut că tema lucrării sale de masterat realizată în 2005 este similară cu una dintre cărțile scrise de Copos – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, apărută în 2014, la editura Niculescu.
George Copos a spus că în ultimele zile a fost calomniat brutal și că a angajat o „firmă de specialitate” care va face o expertiză, iar astăzi va avea un raport.
„În ultimele zile am fost calomniat brutal. O carte care nu a fost publicată nu poate fi plagiată. Astăzi voi avea un raport de plagiat de la o firma de specialitate pe care am angajat-o. Când voi avea raportul de plagiat, voi lua o decizie în consecință și probabil că mă voi adresa instanței, pentru că au fost mult prea mulți acoperiți care și-au vărsat veninul împotriva mea (…) Dacă raportul de plagiat este un raport corect, sub 3%, sub 4%, atunci înseamnă că voi m-ați calomniat pe nedrept”, a afirmat Copos, care a mers, vineri dimineață, la Tribunalul București, unde este judecat dosarul „Loteria 2”, în care omul de afaceri este acuzat de manipularea pieței de capital, spălare de bani și fals în înscrisuri.
Omul de afaceri a mai spus că își asumă „întreaga responsabilitate pentru toate lucrările scrise în cele 400 de zile de arest”.
Tot vineri, rectorul Universității București, Mircea Dumitru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că miercuri se va discuta în Consiliul de Administrație despre acest posibil caz de plagiat, urmând ca, în funcție de ceea ce se va constata, să fie sesizată Comisia de Etică a Universității.
Rectorul Universității București a mai spus că la acest moment nu există o sesizare oficială din partea lui Cătălin Parfene, însă acesta a cerut relații la universitate legate de procedurile privind sesizarea unui caz de plagiat.
Mircea Dumitru a mai spus că nici el și nici alți profesori de istorie nu sunt „lămuriți” cum a reușit George Copos să scrie cinci cărți într-un an, una dintre acestea fiind de o complexitate mare și presupunând multe ore de cercetare, inclusiv în limba slavonă.
„Elaborarea unei lucrări de tipul celei scrise de George Copos în penitenciar presupune o cercetare foarte riguroasă, cu instrumente specifice, cu multe ore de studiu în bibliotecă. Din punct de vedere personal, nu știu dacă domnul Copos ar fi avut în penitenciar condițiile pentru elaborarea unei astfel de lucrări care presupune studii de cercetări riguroase, instrumente specifice, o bibliotecă elaborată”, a adăugat rectorul Universității București.
George Copos a fost eliberat condiționat marți, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare, decizia, luată de Tribunalul București, fiind definitivă. Între motivele care au stat la baza deciziei instanței s-a numărat și faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărți.
La ieșirea din Penitenciarul Jilava, Copos spunea că în închisoare a citit cât n-a citit în toată viața sa și că lucrările pe care le-a scris tratează teme care nu au fost abordate de specialiști în domeniu.
La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărțile scrise de Copos – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”.
Mai mult, cartea a fost vizată și are o prefață semnată de profesorul pensionar Stelian Brezeanu de la Facultatea de Istorie a Universității București, cel care a coordonat și lucrarea de masterat a lui Parfene, – „Politica matrimonială a domnilor din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”.
Joi, Cătălin Parfene a revenit cu o postare pe Facebook, spunând că a citit pasaje din cartea scrisă de Copos și că a ajuns la concluzia că ordinea ideilor și a frazelor din aceasta este la fel cu cea din lucrarea lui, însă teza de master nu figurează în bibliografia lucrării fostului acționar al FC Rapid.
În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărți la editura Niculescu – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, „Tășnadul medieval”, „Franciză vs management în industria hotelieră” și „Turismul – vector de interculturalitate” – și o carte la editura Meteor Press – „Turismul european durabil și provocările lui”.
Toate exemplarele celor cinci volume, care nu au avut preț de copertă, au fost ridicate de Copos de la edituri, fără a fi scoase la vânzare.